Se face ca acum două săptămâni mi-am deschis Ebook-ul şi m-am apucat de citit. N-am putut s-o las din mână. În comparaţie cu prima carte, A Court of Thorns and Roses (am recenzie dacă vă interesează), nu m-am plictisit deloc. Prima carte e destul de plictisitoare, dar asta.... OMG!
5/5 pe Goodreads. Nu vreau să fac un rezumat, pentru că am făcut deja unul la recenzia mea fără spoilere pentru ACoTaR. Link aici.
Acum vreau să trec la spoilere. Afară, cei care n-aţi citit cartea (Deşi nu cred că cineva îmi citeşte recenzia oricum)
3
2
1
Tamiln e un măgar. Deşi nu pot să nu simt puţină compasiune pentru el. Mă înţelege cineva?
El chiar o iubeşte pe Feyre, iar acea iubire l-a determinat să facă nişte lucruri...bolnave şi....tâmpeşti. Să-ţi încui iubita în propria casă? Şi totuşi îmi pare puţin rău de el, pentru că la fel ca Feyre a rămas traumatizat, numai că Feyre îşi exprimă tulburările într-un mod mult mai raţional...
Next... Rhysand. Nu există team Rhysand sau team Tamlin, există doar Rhysand. Iar în cealaltă carte tot aşa, nu există team Rhysand sau Tamlin, doar Tamlin. Deci tot triunghiul ala de dragoste e kaputt.
Rhysand şi Amren sunt personajele mele preferate din întreaga carte.
Faptul că Rhysand şi Feyre sunt oficial făcuţi unul pentru celălalt mă face să mă simt foarte bine. Ador ideea asta. Trebuie să recunosc că atunci când regele ăla nebun a rupt acea afacere dintre ei doi m-a făcut să pic în plasa şiretlicului lui Feyre. Chiar am crezut că nu o să mai formeze o pereche.
Acum că Feyre este o High Lady şi spionul lui Rhysand sunt chiar curioasă să văd ce se va întâmpla în cartea următoare. Mai ales că Tamlin cel mai probabil o să-i facă avansuri sexuale. Vreau cartea aia acum! Vreau să ştiu ce se va întâmpla!!!!!!!
A, da! Şi faza aia cu inelul de logodnă. Când mă-sa i-a spus că dacă femeia lui o să reuşească să recupereze inelul o să fie în stare să supravieţuiască o căsătoarie cu Rhysand. Chestia aia e superbă!
Vreau să trec la lumea lor. Da, arată ca Mare Britanie, dar e foarte mişto. Îmi place foarte mult cum sunt poziţionate curţile, dar îmi pare rău de oameni că n-au prea mult teritoriu în comparaţie cu zânele.
Btw, sunt singura care a observat că oraşul desenat pe copertă e de fapt Florenţa? Nu? Doar eu?
Mai pe scurt, vreau să închei recenzia asta de rahat spunând că mi-a fost prea lene să-mi iau notiţe, iar acum că au trecut deja vreo două săptămâni nu pot să-mi dau prea mult cu părerea, pentri că gândurile nu sunt proaspete. So.... scuze că v-am irosit timpul
Btw, poza asta e atât de acurrate. Nu ştiu cine a făcut-o, dar e genială.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu