luni, 18 iulie 2016

Mara Dyer


Hey!
  Ar trebui să-mi cer scuze că n-am postat nimic de ceva timp, dar nimeni nu-mi citește blogul, so...
Ok, să trecem la lucruri serioase, am venit aici cu o nouă recenzie. Nu vă faceți griji, o să vă anunț când vin spoilerele. Azi vreau să vorbesc despre trilogia Mara Dyer de Michelle Hodkin. 5/5 pe Goodreads, cele mai bune cărți pe care le-am citit anul ăsta.
Să începem!

Cartea 1. The Unbecoming of Mara Dyer aka Mara Dyer:Începutul

  Prima carte a fost super, 5/5. Am citit-o în română, pentru că este tradusă, la Trei. Ar trebui să bag acum un rezumat. Ok. O să încerc să-l fac scurt și la obiect, pentru că am multe de zis.

  Mara Dyer duce o viață normală, o are pe prietena ei cea mai bună Rachel si pe frații Jude și Claire Lowe. Într-o noapte se duc să doarmă într-un azil vechi, care abia de se mai ține pe picioare. 
Din nefericire, azilul se prăbușește, preitenii ei mor, iar ea rămâne în viață puternic influențată de ce pățise. 
   Se hotărăște să se mute în Miami, Florida împreună cu familia ei, pentru un nou început. Acolo îl întâlnește pe chipeșul Noah Shaw (fuckboy-ul școlii). Pe parcursul anului ei școalar, Mara duce o tipică poveste de dragoste adolescentină, dar care se împletește cu un alt fir narativ ce duce la distrugerea ei. Începe să aibă halucinații cu prietenii ei morți și să înnebunească din ce în ce mai tare pe zi ce trece. Astfel Michelle Hodkin împletește două genuri de povestiri, horror cu dragoste, și crează o poveste epică plină de acțiune și suspans.
  (Ultima propoziție ar trebui să se afle pe coperta cărții în urma recomandării unui autor.)
  Acum o bag p-aia cu "a fost interesanta, fascinantă". Dar nu, pe bune. Cartea a fost fenomenală și a fost interesantă în adevăratul sens al cuvântului. M-a înspăimântat, dar în același timp m-a făcut să râd. Deci ce să spun, e epică.
  Un ultim lucru pe care vreau să-l spun despre prima carte, este că traducătorul (al cărui nume nu-l știu, pentru că mi-e lene să iau cartea) este noua mea persoană preferată. #traducătorgoals (*facepalm*) 
   Simt că nimeni nu îi laudă destul pe traducători, ci sunt mai degrabă ignorați. Știu că traducătorul ăsta a făcut o treabă foarte bună! Felicitări lui!


   Acum că am terminat cu partea întâi din această postare, vreau să vă dau afară pe voi, cei care nu ați citit cărțile. Încep spoilerele! Și nu citiți mai departe, pentru că povestea e superbă și nu vreau să vă stric experiența. Mai ales după cartea a doua, mate. (ăsta a fost un spoiler)
Btw, cărțile 2 și 3 nu sunt încă traduse
SPOILERE- dispari dacă n-ai citit!
   Așa! Deci. 
   Vreau să vorbesc despre finalul carții a doua, The Evolution of Mara Dyer. Maaamăă! Eram efectiv distrusă, voiam să intru pe net și să caut dacă Noah e mort, dar mi-am zis "Nu! Audra, citește următoarea carte și cei afla!" Nu m-am uitat, nu vreau să dau un exemplu negativ. 
Pentru cartea a doua dau 5/5.
    Ultima carte, The Retribution of Mara Dyer. Ok, deci îi dau 4.5/5 , asta pentru că nu mi-a plăcut cum a fost scris finalul. La partea cu persepectivele Mara-Noah. Nu puteam să diferențiez persoana, iar Noah era efectiv obsedat și mult prea amorezat. Sunt vinovată de asta, și eu am făcut-o în urmă cu ceva timp la cartea mea, o înțeleg pe scriitoare. Și totuși m-a făcut să-i dau rating-ul ăsta. 
    Mi-a plăcut foarte mult cum s-a terminat, "My name is not Mara Dyer....". Mi s-a părut atât de tare, aproape m-a făcut să plâng. Ascultam Renegades de X Ambassadors când s-a sfârșit. Dacă o să se fac vreun film, vreau să fie pe coloana sonoră.

Asta e tot pentru postarea de azi. Ciaules,
Audra.