luni, 29 august 2016

Fără chef de cărţi

Hey!
   Azi o sa vorbesc despre situaţia mea actuală. N-am chef de cărţi. În engleză există un termen numit "reading slump". În română, pe de altă parte, n-am idee. În ultimul timp am citit foarte multe cărţi, dar cartea care mă opreşte din a citi incontinuare este A Court of Mist and Fury de Sarah J. Maas. (Am vorbit despre ea acum câteva zile.) De vreo două, trei săptămâni am această problemă, nu mă pot lega de o carte. 
    Am căutat pe youtube soluţii, dar efectiv toate videoclipurile sunt la fel, urmăresc acelaşi tipar: încearcă mai multe cărţi, ia o pauză, Netflix. Pe bune, m-am săturat de videoclipurile alea! Aşa că mi-am conceput propriile metode de a trece peste această fază.
Înainte am făcut următoarele lucruri care m-au ajutat să ies din starea asta neutră. 
    În ultimele săptămâni n-am urmat paşii ăştia pentru că, ei bine.... există Sims! Sims 2, 3, 4. Da! Sunt obsedată de toate! Joc de vreo zece ani jocul ăsta... asta şi încă încerc să scriu la cartea mea de zor. Mă rog, deja mă abat de la subiect, astea-s lucrurile care m-au ajutat în trecut şi pe care o să le fac după ce termin articolul ăsta tâmpit!

1. Îmbracă-te în cele mai comode pijamale, ia-ţi un ceai, dă drumu la o lumânare parfumată şi relaxează-te. Dă aerul condiţionat pe 16 grade şi ascunde-te sub o pătură. Ia o carte cu tine şi începe s-o citeşti. Dacă te relaxezi o să poţi sa te concentrezi la carte.

2. Nu citi George R.R. Martin, Brandon Sanderson sau orice clasic de pe planeta asta. Alege cărţi uşoare şi scurte. Astea sunt cărţile pe care le recomand:

a. Orice de autoare Stephanie Perkins. Toate cărţile ei se găsesc la editura Epica. Sunt geniale, îmi plac foarte mult. Basically fiecare carte a  ei are câte o poveste de dragoste. Sunt drăguţe şi amuzante.

b. Juranlul unui adolescent timid de Stephen Chbosky. Asta este cartea mea preferată şi o să rămână mereu aşa. Sunt mai multe scrisori de la un adolscent pe nume Charlie care povesteşte despre viaţa lui. După părerea mea fiecare om care trece prin adolescenţă trebuie să citească această carte. Sunt atâtea de învăţat din şi e atât de drăguţă. Eu am citit cartea anul trecut şi ce mi se pare genial e că ascultam albumul Long Way Down de Tom Odell şi se potriveşte perfect cu cartea. E gennial. Ok, deja vorbesc prea mult.Btw, există un film după carte cu Logan Lerman şi Emma Watson.

c. Harry Potter. Nu-mi pasă cine eţti, sigur ai citit cărţile astea. Sau măcar ai văzut fimele. Reciteşte cărţile sunt atât de mişto. Nu cred că trebuie să explic de ce trebuie citite.

d. Următoarea carte este Baltagul de Mihail Sadoveanu. Da da, vezi să nu! Fac mişto de voi. De fapt următoarea carte e Mara Dyer: Începutul de Michelle Hodkin. Am o recenzie aici. Nu vreau să vorbesc prea mult pentru că simt că mă repet, aşa că dacaă vrei, citeşte recenzia şi întoarce-te.

aparent am încetat din a mă exprima la persoana a doua, plural

3. Următorul sfat şi ultimul, e să nu citeşti cărţi într-o limbă străină. Eu citesc cărţi în limba română, engleză şi foarte rar, germană. Citesc în engleză pentru că nu toate cărţile care-mi plac mie sunt publicate în limba română, aţa că o dau pe engleză. Când sunt într-o situaţie d-asta, însă, citesc doar în limba mea maternă, română. E puţin mai simplu de înşeles.


 Cu toate fiind spuse, v-am pupat pe toţi şi m-am cărat.
Ciaules,
Audra.

duminică, 14 august 2016

A Court of Mist and Fury

   Vă amintiţi când am spus că Mara Dyer sunt cele mai bune cărţi pe care le-am citit anul ăsta? Ei bine, pot să spun cu părere de rău că v-am minţit. A Court of Mist and Fury  de Sarah J. Maas e cea mai bună carte pe care am citit-o in 2016.
 Se face ca acum două săptămâni mi-am deschis Ebook-ul şi m-am apucat de citit. N-am putut s-o las din mână. În comparaţie cu prima carte, A Court of Thorns and Roses (am recenzie dacă vă interesează), nu m-am plictisit deloc. Prima carte e destul de plictisitoare, dar asta.... OMG!
    5/5 pe Goodreads. Nu vreau să fac un rezumat, pentru că am făcut deja unul la recenzia mea fără spoilere pentru ACoTaR. Link aici.
    Acum vreau să trec la spoilere. Afară, cei care n-aţi citit cartea (Deşi nu cred că cineva îmi citeşte recenzia oricum)

   


SPOILERE
 3
 2
 1
    Tamiln e un măgar. Deşi nu pot să nu simt puţină compasiune pentru el. Mă înţelege cineva?
El chiar o iubeşte pe Feyre, iar acea iubire l-a determinat să facă nişte lucruri...bolnave şi....tâmpeşti. Să-ţi încui iubita în propria casă? Şi totuşi îmi pare puţin rău de el, pentru că la fel ca Feyre a rămas traumatizat, numai că Feyre îşi exprimă tulburările într-un mod mult mai raţional...
    Next... Rhysand. Nu există team Rhysand sau team Tamlin, există doar Rhysand. Iar în cealaltă carte tot aşa, nu există team Rhysand sau Tamlin, doar Tamlin. Deci tot triunghiul ala de dragoste e kaputt.
    Rhysand şi Amren sunt personajele mele preferate din întreaga carte.
    Faptul că Rhysand şi Feyre sunt oficial făcuţi unul pentru celălalt mă face să mă simt foarte bine. Ador ideea asta. Trebuie să recunosc că atunci când regele ăla nebun a rupt acea afacere dintre ei doi m-a făcut să pic în plasa şiretlicului lui Feyre. Chiar am crezut că nu o să mai formeze o pereche. 
    Acum că Feyre este o High Lady şi spionul lui Rhysand sunt chiar curioasă să văd ce se va întâmpla în cartea următoare. Mai ales că Tamlin cel mai probabil o să-i facă avansuri sexuale. Vreau cartea aia acum! Vreau să ştiu ce se va întâmpla!!!!!!!
    A, da! Şi faza aia cu inelul de logodnă. Când mă-sa i-a spus că dacă femeia lui o să reuşească să recupereze inelul o să fie în stare să supravieţuiască o căsătoarie cu Rhysand. Chestia aia e superbă!
    Vreau să trec la lumea lor. Da, arată ca Mare Britanie, dar e foarte mişto. Îmi place foarte mult cum sunt poziţionate curţile, dar îmi pare rău de oameni că n-au prea mult teritoriu în comparaţie cu zânele. 
  Btw, sunt singura care a observat că oraşul desenat pe copertă e de fapt Florenţa? Nu? Doar eu?
    Mai pe scurt, vreau să închei recenzia asta de rahat spunând că mi-a fost prea lene să-mi iau notiţe, iar acum că au trecut deja vreo două săptămâni nu pot să-mi dau prea mult cu părerea, pentri că gândurile nu sunt proaspete. So.... scuze că v-am irosit timpul
  Btw, poza asta e atât de acurrate. Nu ştiu cine a făcut-o, dar e genială.